Iov
capítulo 22
verso 1
Elifaz din Teman a luat cuvîntul şi a zis:
verso 2
„Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci înţeleptul nu-şi foloseşte de cît lui.
verso 3
Dacă eşti fără prihană, are Cel Atotputernic vre un folos? Şi dacă trăieşti fără vină, ce va cîştiga El?
verso 4
Pentru evlavia ta te pedepseşte El oare, şi intră la judecată cu tine?
verso 5
Nu -i mare răutatea ta? Şi fărădelegile tale fără număr?
verso 6
Luai fără pricină zăloage dela fraţii tăi, lăsai fără haine pe cei goi.
verso 7
Nu dădeai apă omului însetat, nu voiai să dai pîne omului flămînd.
verso 8
Ţara era a ta, fiindcă erai mai tare, te aşezai în ea, fiindcă erai cu vază.
verso 9
Dădeai afară pe văduve cu mînile goale, şi braţele orfanilor le frîngeai.
verso 10
Pentru aceea eşti înconjurat de curse, şi te -a apucat groaza dintr`o dată.
verso 11
Nu vezi dar acest întunerec, aceste ape multe cari te năpădesc?
verso 12
Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte vîrful stelelor, ce înalt este!
verso 13
Şi tu zici: ,Ce ştie Dumnezeu? Poate să judece El prin întunerecul de nori?
verso 14
Îl înfăşoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abea dacă o străbate!`
verso 15
Ce! vrei s`apuci pe calea străveche, pe care au urmat -o cei nelegiuiţi,
verso 16
cari au fost luaţi înainte de vreme, şi au ţinut cît ţine un pîrîu care se scurge?
verso 17
Ei ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi! Ce ne poate face Cel Atot puternic?`
verso 18
Şi totuş Dumnezeu le umpluse casele de bunătăţi. -Departe de mine sfatul celor răi! -
verso 19
Cei fără prihană vor fi martori ai căderii lor şi se vor bucura, cel nevinovat va rîde de ei
verso 20
şi va zice: ,Iată pe protivnicii noştri nimiciţi! Iată-le bogăţiile arse de foc!`
verso 21
Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăş de fericire.
verso 22
Primeşte învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.
verso 23
Vei fi aşezat iarăş la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atot puternic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.
verso 24
Aruncă dar aurul în ţărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor!
verso 25
Şi atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta.
verso 26
Atunci Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.
verso 27
Îl vei ruga, şi te va asculta, şi îţi vei putea împlini juruinţele.
verso 28
Pe ce vei pune mîna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina.
verso 29
Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.
verso 30
El va izbăvi chiar şi pe cel vinovat, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor tale.”
Libros
