Psalmii
74. zsoltár
1. vers
(O cîntare a lui Asaf.) Pentruce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna? Pentruce Te mînii pe turma păşunii Tale?
2. vers
Adu-Ţi aminte de poporul Tău, pe care l-ai cîştigat odinioară, pe care l-ai răscumpărat ca seminţie a moştenirii Tale! Adu-Ţi aminte de muntele Sionului, unde Îţi aveai locuinţa;
3. vers
îndreaptă-Ţi paşii spre aceste locuri pustiite fără curmare! Vrăjmaşul a pustiit totul în locaşul Tău cel sfînt.
4. vers
Protivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău; şi-au pus semnele lor drept semne.
5. vers
Parcă erau nişte oameni, cari ridică toporul într`o pădure deasă:
6. vers
în curînd au sfărîmat toate podoabele săpate, cu lovituri de securi şi ciocane.
7. vers
Au pus foc sfîntului Tău locaş; au dărîmat şi au pîngărit locuinţa Numelui Tău.
8. vers
Ei ziceau în inima lor: „Să -i prăpădim pe toţi!” Au ars toate locurile sfinte din ţară.
9. vers
Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun prooroc, şi nu mai este nimeni printre noi, care să ştie pînă cînd…
10. vers
Pînă cînd, Dumnezeule, va batjocori asupritorul, şi va nesocoti vrăjmaşul fără curmare Numele Tău?
11. vers
Pentruce Îţi tragi înapoi mîna şi dreapta Ta? Scoate -o din sîn şi nimiceşte -i!
12. vers
Totuş, Dumnezeu este Împăratul meu, care din vremuri străvechi dă izbăviri în mijlocul acestei ţări.
13. vers
Tu ai despărţit marea cu puterea Ta, ai sfărîmat capetele balaurilor din ape;
14. vers
ai zdrobit capul Leviatanului, l-ai dat să -l mănince fiarele din pustie.
15. vers
Ai făcut să ţîşnească izvoare în pîraie, ai uscat rîuri, cari nu seacă.
16. vers
A Ta este ziua, a Ta este şi noaptea; Tu ai aşezat lumina şi soarele.
17. vers
Tu ai statornicit toate hotarele pămîntului, Tu ai rînduit vara şi iarna.
18. vers
Adu-Ţi aminte, Doamne, că vrăjmaşul Te batjocoreşte, şi un popor nechibzuit huleşte Numele Tău!
19. vers
Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale, şi nu uita pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!
20. vers
Ai în vedere legămîntul! Căci locurile dosnice din ţară sînt pline de bîrloage de tîlhari.
21. vers
Să nu se întoarcă ruşinat cel apăsat, ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!
22. vers
Scoală-te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina! Adu-Ţi aminte de ocările, pe cari Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
23. vers
Nu uita strigătele protivnicilor Tăi, zarva care creşte necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!
Könyvek
