Psalmii
55. zsoltár
1. vers
(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, şi nu Te ascunde de cererile mele!
2. vers
Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc încoace şi încolo, şi mă frămînt,
3. vers
din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mînie.
4. vers
Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
5. vers
mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
6. vers
Eu zic: „O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş sbura, şi aş găsi undeva odihnă!”
7. vers
Da, aş fugi departe de tot, şi m`aş duce să locuiesc în pustie. -(Oprire).
8. vers
Aş fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.
9. vers
Nimiceşte -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;
10. vers
zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sînt în sînul ei;
11. vers
răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12. vers
Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m`aş ascunde dinaintea lui.
13. vers
Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14. vers
Noi, cari trăiam împreună într`o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
15. vers
Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
16. vers
Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.
17. vers
Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
18. vers
Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea, şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sînt împotriva mea!
19. vers
Dumnezeu va auzi, şi -i va smeri, El, care, din vecinicie, stă pe scaunul Lui de domnie. -(Oprire). Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20. vers
Ei pun mîna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legămîntul.
21. vers
Gura lor este dulce ca smîntîna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sînt mai alunecoase decît untdelemnul, dar cînd ies ele din gură, sînt nişte săbii.
22. vers
Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23. vers
Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!
Könyvek
