Prima scrisoare a lui Pavel către Corinteni
capítulo 4
Apostoli ai lui Cristos
verso 1
Iată cum ar trebui să ne vadă lumea: ca pe niște slujitori ai lui Cristos și ca pe niște oameni cărora Dumnezeu le-a încredințat adevărurile Lui ascunse.
verso 2
Iar ce se cere din partea celor cărora le-a fost încredințat ceva de valoare este să se dovedească demni de încredere.
verso 3
Nu mă interesează dacă voi mă judecați. Și nu mă interesează dacă sunt judecat de orice alt tribunal omenesc. Nici eu nu mă mai judec.
verso 4
Conștiința mea este curată. Dar aceasta nu înseamnă că sunt nevinovat. Domnul este Cel ce mă judecă.
verso 5
Deci să nu judecați nimic până la timpul potrivit, adică atunci când va veni Domnul. El va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric și va dezvălui planurile inimilor. Atunci Dumnezeu va da slavă celor ce o merită.
verso 6
Fraților, ne-am dat ca exemplu, eu și Apolo, pentru ca să învățați ceea ce înseamnă: „Să nu treceți peste ceea ce este scris în Scriptură.“ Așa nu vă veți mai lăuda cu unul împotriva celuilalt.
verso 7
Cine spune că tu ești mai bun decât alții? Ai tu ceva care să nu-ți fi fost dat? Și dacă totul v-a fost dat, de ce vă mai lăudați ca și cum nu v-ar fi fost dat?
verso 8
Credeți că aveți tot ce vă trebuie! Credeți că sunteți bogați! Credeți că ați ajuns împărați fără noi! Mi-aș fi dorit ca voi să fi ajuns într-adevăr împărați. Atunci am fi domnit împreună!
verso 9
Dar mi se pare că Dumnezeu ne-a făcut, pe mine și pe ceilalți apostoli, ca pe ultimii oameni din cortegiu. Noi suntem precum cei condamnați să moară în arene, căci toată lumea, atât îngerii cât și oamenii, se uită la noi.
verso 10
Noi suntem nebuni pentru Cristos, dar voi sunteți înțelepți în Cristos. Noi suntem slabi, dar voi sunteți puternici! Voi sunteți prețuiți, pe când noi suntem disprețuiți.
verso 11
Chiar și acum suntem flămânzi și însetați. Suntem îmbrăcați prost, suntem bătuți și nu avem o casă.
verso 12
Și ne ostenim, muncind cu mâinile noastre.
verso 13
Când suntem vorbiți de rău, binecuvântăm. Când suntem persecutați, îndurăm. Când suntem bârfiți, vorbim frumos. Până în ziua de astăzi am ajuns să fim considerați gunoiul lumii și drojdia societății.
verso 14
Nu vă scriu despre toate acestea ca să vă fac de rușine, ci vă îndemn ca pe copiii mei iubiți.
verso 15
Puteți să aveți zece mii de învățători în Cristos, dar nu aveți mai mulți tați. Căci eu, prin Vestea Bună, am devenit tatăl vostru în Cristos Isus.
verso 16
Așa că vă rog: fiți imitatori ai mei!
verso 17
De aceea l-am trimis pe Timotei la voi. El este scumpul și credinciosul meu copil în Domnul. El vă va aminti de modul meu de viață în Cristos Isus, care este în concordanță cu ceea ce îi învăț pe oameni peste tot, în toate bisericile.
verso 18
Dar unii dintre voi au început să se laude, gândindu-se că nu voi mai veni la voi.
verso 19
Însă voi veni curând la voi, dacă aceasta va fi voia Domnului. Atunci voi vedea nu vorbele, ci faptele celor care s-au îngâmfat.
verso 20
Căci Împărăția lui Dumnezeu nu se bizuie pe iscusința în vorbire, ci pe putere.
verso 21
Ce vă doriți? Să vin la voi să vă pedepsesc? Sau să vin cu dragoste și blândețe?
Libros
