Luca

capítulo 24

Capítulos:

În ziua întîi a săptămînii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormînt dis de dimineaţă, şi au adus miresmele, pe cari le pregătiseră.

verso 2

Au găsit piatra răsturnată de pe mormînt,

verso 3

au intrat înlăuntru, şi n`au găsit trupul Domnului Isus.

verso 4

Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s`au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare.

verso 5

Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pămînt. Dar ei le-au zis: „Pentruce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?

verso 6

Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v`a spus pe cînd era încă în Galilea,

verso 7

cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.”

verso 8

Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.

verso 9

La întoarcerea lor dela mormînt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi.

verso 10

Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele.

verso 11

Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme, şi nu le credeau.

verso 12

Dar Petru s`a sculat, şi a dat fuga la mormînt. S`a plecat, şi s`a uitat înlăuntru, dar n`a văzut decît făşiile de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate.

verso 13

În aceeaş zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim;

verso 14

şi vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase.

verso 15

Pe cînd vorbeau ei şi se întrebau, Isus S`a apropiat, şi mergea pe drum împreună cu ei.

verso 16

Dar ochii lor erau împiedicaţi să -L cunoască.

verso 17

El le -a zis: „Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbaţi între voi pe drum?” Şi ei s`au oprit, uitîndu-se trişti.

verso 18

Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I -a zis: „Tu eşti singurul străin aici în Ierusalim, de nu ştii ce s`a întîmplat în el zilele acestea?” -

verso 19

„Ce?” le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns: „Ce s`a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.

verso 20

Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osîndit la moarte, şi L-au răstignit?”

verso 21

Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s`au întîmplat aceste lucruri.

verso 22

Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s`au dus disdedimineaţă la mormînt,

verso 23

nu I-au găsit trupul, şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu.

verso 24

Unii din cei ce erau cu noi, s`au dus la mormînt, şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.”

verso 25

Atunci Isus le -a zis: „O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii!

verso 26

Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?”

verso 27

Şi a început dela Moise, şi dela toţi proorocii, şi le -a tîlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.

verso 28

Cînd s`au apropiat de satul la care mergeau, El S`a făcut că vrea să meargă mai departe.

verso 29

Dar ei au stăruit de El, şi au zis: „Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut.” Şi a intrat să rămînă cu ei.

verso 30

Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o.

verso 31

Atunci li s`au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S`a făcut nevăzut dinaintea lor.

verso 32

Şi au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?”

verso 33

S`au sculat chiar în ceasul acela, s`au întors în Ierusalim, şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei, adunaţi la un loc,

verso 34

şi zicînd: „A înviat Domnul cu adevărat, şi S`a arătat lui Simon.”

verso 35

Şi au istorisit ce li se întîmplase pe drum, şi cum L-au cunoscut la frîngerea pînii.

verso 36

Pe cînd vorbeau ei astfel, însuş Isus a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis: „Pace vouă!”

verso 37

Plini de frică şi de spaimă, ei credeau că văd un duh.

verso 38

Dar El le -a zis: „Pentru ce sînteţi turburaţi? Şi dece vi se ridică astfel de gînduri în inimă?

verso 39

Uitaţi-vă la mînile şi picioarele Mele, Eu sînt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n`are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.”

verso 40

(Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi picioarele Sale.)

verso 41

Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis: „Aveţi aici ceva de mîncare?”

verso 42

I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere.

verso 43

El le -a luat, şi a mîncat înaintea lor.

verso 44

Apoi le -a zis: „Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.”

verso 45

Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile.

verso 46

Şi le -a zis: „Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi.

verso 47

Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim.

verso 48

Voi sînteţi martori ai acestor lucruri.

verso 49

Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.”

verso 50

El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat.