Luca
capítulo 22
verso 1
Praznicul azimilor, numit Paştele, se apropia.
verso 2
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod.
verso 3
Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece.
verso 4
Iuda s`a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să -L dea în mînile lor.
verso 5
Ei s`au bucurat, şi au căzut la învoială să -i dea bani.
verso 6
După ce le -a făgăduit că li -L va da în mîni, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mînile lor, fără ştirea norodului.
verso 7
Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paştele, a venit.
verso 8
Şi Isus a trimes pe Petru şi pe Ioan, şi le -a zis: „Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mîncăm.”
verso 9
„Unde voieşti să pregătim?” L-au întrebat ei.
verso 10
El le -a răspuns: „Iată, cînd veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra,
verso 11
şi spuneţi stăpînului casei: ,Învăţătorul îţi zice: Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănînc Paştele cu ucenicii Mei?`
verso 12
Şi are să vă arate o odae mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.”
verso 13
Ei au plecat, şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele.
verso 14
Cînd a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
verso 15
El le -a zis: „Am dorit mult să mănînc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea;
verso 16
căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mînca, pînă la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.”
verso 17
Şi a luat un pahar, a mulţămit lui Dumnezeu, şi a zis: „Luaţi paharul acesta, şi împărţiţi -l între voi;
verso 18
pentrucă vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, pănă cînd va veni Împărăţia lui Dumnezeu.”
verso 19
Apoi a luat pîne; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt -o, şi le -a dat -o zicînd: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.”
verso 20
Tot astfel, dupăce au mîncat, a luat paharul, şi li l -a dat, zicînd: „Acest pahar este legămîntul cel nou, făcut în sîngele Meu, care se varsă pentru voi.”
verso 21
„Dar iată că mîna vînzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta.
verso 22
Negreşit, Fiul omului Se duce, după cum este rînduit. Dar vai de omul acela prin care este vîndut El!”
verso 23
Şi au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.
verso 24
Între apostoli s`a iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare?
verso 25
Isus le -a zis: „Împăraţii Neamurilor domnesc peste ele; şi celorce le stăpînesc, li se dă numele de binefăcători.
verso 26
Voi să nu fiţi aşa. Ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic; şi celce cîrmuieşte, ca celce slujeşte.
verso 27
Căci care este mai mare: cine stă la masă, sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu totuş, sînt în mijlocul vostru ca celce slujeşte la masă.
verso 28
Voi sînteţi aceia, cari aţi rămas necontenit cu Mine în încercările Mele.
verso 29
De aceea vă pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi -a pregătit -o Mie,
verso 30
ca să mîncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.”
verso 31
Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana v`a cerut să vă cearnă ca grîul.
verso 32
Dar Eu M`am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.”
verso 33
„Doamne”, I -a zis Petru, „cu Tine sînt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte.”
verso 34
Şi Isus i -a zis: „Petre, îţi spun că nu va cînta astăzi cocoşul, pînă te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti.”
verso 35
Apoi le -a mai zis: „Cînd v`am trimes fără pungă, fără traistă, şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva? „De nimic”, I-au răspuns ei.
verso 36
Şi El le -a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s`o ia; cine are o traistă, deasemenea s`o ia; şi cine n`are sabie, să-şi vîndă haina, şi să-şi cumpere o sabie.
verso 37
Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: ,El a fost pus în numărul celor fărădelege.` Şi lucrurile privitoare la Mine, sînt gata să se împlinească.”
verso 38
„Doamne”, I-au zis ei, „iată aici două săbii.” Şi El le -a zis: „Destul!”
verso 39
După ce a ieşit afară, S`a dus, ca de obicei, în muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.
verso 40
Cînd a ajuns la locul acela, le -a zis: „Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.”
verso 41
Apoi S`a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat, şi a început să Se roage,
verso 42
zicînd: „Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta dela Mine! Totuş, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.”
verso 43
Atunci I s`a arătat un înger din cer, ca să -L întărească.
verso 44
A ajuns într`un chin ca de moarte, şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt.
verso 45
După ce S`a rugat, S`a sculat, şi a venit la ucenici; i -a găsit adormiţi de întristare,
verso 46
şi le -a zis: „Pentruce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.”
verso 47
Pe cînd grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s`a apropiat de Isus, ca să -L sărute.
verso 48
Şi Isus i -a zis: „Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?”
verso 49
Ceice erau cu Isus, au văzut ce avea să se întîmple, şi au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?”
verso 50
Şi unul din ei a lovit pe robul marelui preot, şi i -a tăiat urechea dreaptă.
verso 51
Dar Isus a luat cuvîntul, şi a zis: „Lăsaţi -i! Pînă aici!” Şi S`a atins de urechea omului aceluia, şi l -a vindecat.
verso 52
Isus a zis apoi preoţilor celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului şi bătrînilor, cari veniseră împotriva Lui: „Aţi ieşit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii şi cu ciomege?
verso 53
În toate zilele eram cu voi în Templu, şi n`aţi pus mîna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunerecului.”
verso 54
Dupăce au pus mîna pe Isus, L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe.
verso 55
Au aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s`a aşezat şi el printre ei.
verso 56
O slujnică l -a văzut cum şedea la para focului, s`a uitat ţintă la el, şi a zis: „Şi omul acesta era cu El.”
verso 57
Dar Petru s`a lepădat, şi a zis: „Femeie, nu -L cunosc.”
verso 58
Peste puţin, l -a văzut un altul şi a zis: „Şi tu eşti unul din oamenii aceia.” Iar Petru a zis: „Omule, nu sînt dintre ei.”
verso 59
Cam după un ceas, un altul întărea acelaş lucru, şi zicea: „Nu mai încape îndoială că şi omul acesta era cu El, căci este Galilean.”
verso 60
Petru a răspuns: „Omule, nu ştiu ce zici.” Chiar în clipa aceea, pe cînd vorbea el încă, a cîntat cocoşul.
verso 61
Domnul S`a întors, şi S`a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi -a adus aminte de vorba pe care i -o spusese Domnul: „Înainte ca să cînte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori.”
verso 62
Şi a ieşit afară, şi a plîns cu amar.
verso 63
Oamenii, cari păzeau pe Isus, Îl batjocoreau şi -L băteau.
verso 64
L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă, şi -L întrebau, zicînd: „Prooroceşte, cine Te -a lovit?”
verso 65
Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocori.
verso 66
Cînd s`a făcut ziuă, bătrînii norodului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii s`au adunat împreună, şi au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis:
verso 67
„Dacă eşti Tu Hristosul, spune-ne!” Isus le -a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veţi crede;
verso 68
şi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde, nici nu-Mi veţi da drumul.
verso 69
Deacum încolo, Fiul omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu.”
verso 70
Toţi au zis: „Eşti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?” Şi El le -a răspuns: „Aşa cum o spuneţi; da, sînt.”
verso 71
Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit -o din gura Lui.”
Libros
