Evanghelia după Marcu

Chapters:

… 5 6 7 8 9 …   ⇤ ← 7 → ⇥

verse #1

Fariseii și câțiva dintre învățătorii Legii care veniseră de la Ierusalim s-au strâns în jurul lui Isus.

verse #2

Ei îi văzuseră pe unii dintre ucenicii lui Isus mâncând cu mâinile nespălate.

verse #3

(Fariseii și toți ceilalți evrei nu mănâncă dacă nu și-au spălat mâinile, așa cum le cere tradiția bătrânilor.

verse #4

Și când se întorc din piață, nu mănâncă până nu se spală. Ei mai țin și alte tradiții, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de aramă și a paturilor.)

verse #5

Așa că fariseii și învățătorii Legii L-au întrebat: „De ce nu respectă ucenicii Tăi tradiția bătrânilor și mănâncă fără a-și spăla mâinile?“

verse #6

Isus le-a răspuns: „Sunteți niște ipocriți! Isaia avea dreptate când a profețit despre voi, după cum este scris:

«Acest popor Mă onorează cu buzele,
    dar departe de Mine le sunt inimile.

verse #7

Închinarea lor este lipsită de rost,
    pentru că învățătura dată de ei
        oamenilor constă în reguli făcute
        de om.»
            (Isaia 29.13)

verse #8

Voi ați încetat să ascultați poruncile lui Dumnezeu și acum respectați tradițiile omenești.“

verse #9

Isus le-a mai spus: „Voi ignorați poruncile lui Dumnezeu pentru a respecta propriile voastre învățături.

verse #10

Moise a spus: «Respectă-i pe tatăl tău și pe mama ta.» și «Cel ce își vorbește de rău mama și tatăl trebuie omorât.»

verse #11

Dar voi spuneți că dacă cineva zice tatălui și mamei sale: «Orice ți-aș putea da este pus deoparte pentru Dumnezeu»,

verse #12

atunci acelei persoane îi este permis să nu mai facă nimic pentru tatăl său și pentru mama sa.

verse #13

Astfel, voi, cu tradiția pe care o transmiteți poporului, anulați Cuvântul lui Dumnezeu. Și faceți multe alte lucruri asemănătoare.“

verse #14

Isus a chemat din nou mulțimea la El și le-a spus oamenilor: „Ascultați-Mă cu toții și înțelegeți!

verse #15

Omul nu este întinat de ceea ce intră în el, ci de ceea ce iese din el.“

verse #16

[Cine are urechi de auzit, să audă.]

verse #17

Apoi, Isus a lăsat mulțimea și a intrat într-o casă. Ucenicii L-au întrebat ce înseamnă această pildă.

verse #18

Și El le-a spus: „Nici voi nu înțelegeți? Nu vedeți că nimic din ceea ce intră în om din afara lui nu-l întinează?

verse #19

Pentru că nimic din acestea nu intră în inima lui, ci în stomac. De acolo, sunt date afară din nou.“ (Vorbind astfel, Isus a dat de înțeles că se poate mânca orice fel de mâncare.)

verse #20

Isus le-a spus: „Ceea ce iese din om îl întinează.

verse #21

Pentru că din interiorul omului, din inima lui, ies gândurile rele, păcatele sexuale, furturile, crimele,

verse #22

adulterul, lăcomia, răutatea, înșelătoria, indecența, invidia, bârfa, aroganța și nebunia.

verse #23

Toate aceste lucruri rele vin din interior și îl întinează pe om.“

verse #24

Isus a plecat de acolo și S-a dus în ținutul Tirului. El a intrat într-o casă și dorea să nu se știe că este acolo. Dar Isus nu putea sta ascuns.

verse #25

De fapt, o femeie a cărei fată era posedată de un duh rău, a auzit imediat vorbindu-se despre Isus. Ea s-a dus la El și a căzut la picioarele Lui.

verse #26

Femeia era o grecoaică de origine siro-feniciană. Ea L-a implorat pe Isus să scoată demonul din fata ei.

verse #27

Isus i-a spus: „Mai întâi, trebuie să se sature copiii, pentru că nu este bine să iei pâinea copilului și s-o arunci la câini.“

verse #28

Dar ea I-a răspuns: „Doamne, dar chiar și câinii care stau sub masă mănâncă firimiturile care cad de la masa copiilor.“

verse #29

Atunci Isus i-a spus: „Pentru acest răspuns poți să te duci liniștită acasă. Demonul a ieșit din fiica ta.“

verse #30

Femeia s-a dus acasă și și-a găsit fata stând pe pat. Demonul ieșise din ea.

verse #31

Isus a plecat din ținutul Tirului către Marea Galileii, trecând prin ținutul Sidonului și prin Decapole.

verse #32

Acolo, I-a fost adus un surd care nici nu prea putea vorbi. Cei ce l-au adus L-au rugat pe Isus să-Și pună mâinile peste el.

verse #33

Isus l-a luat deoparte de mulțime și a atins urechile acelui om. Apoi, a scuipat și i-a atins limba.

verse #34

Isus a privit către cer, a suspinat și i-a spus: „Efata!“ (ceea ce înseamnă „Deschide-te!“).

verse #35

Imediat urechile omului s-au deschis, limba i-a fost dezlegată și a început să vorbească.

verse #36

Isus le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate. Dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult vorbeau ei despre El.

verse #37

Oamenii erau foarte uimiți și ziceau: „Tot ce a făcut El, a făcut bine. Chiar și pe surzi îi face să audă, și pe muți să vorbească.“

Chapters:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16