Evanghelia după Marcu

7. fejezet


Fejezetek:


Legea lui Dumnezeu și tradițiile oamenilor


1. vers

Fariseii și câțiva dintre învățătorii Legii care veniseră de la Ierusalim s-au strâns în jurul lui Isus.


2. vers

Ei îi văzuseră pe unii dintre ucenicii lui Isus mâncând cu mâinile nespălate.


3. vers

(Fariseii și toți ceilalți evrei nu mănâncă dacă nu și-au spălat mâinile, așa cum le cere tradiția bătrânilor.


4. vers

Și când se întorc din piață, nu mănâncă până nu se spală. Ei mai țin și alte tradiții, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de aramă și a paturilor.)


5. vers

Așa că fariseii și învățătorii Legii L-au întrebat: „De ce nu respectă ucenicii Tăi tradiția bătrânilor și mănâncă fără a-și spăla mâinile?“


6. vers

Isus le-a răspuns: „Sunteți niște ipocriți! Isaia avea dreptate când a profețit despre voi, după cum este scris:

«Acest popor Mă onorează cu buzele,
    dar departe de Mine le sunt inimile.


7. vers

Închinarea lor este lipsită de rost,
    pentru că învățătura dată de ei
        oamenilor constă în reguli făcute
        de om.»
            (Isaia 29.13)


8. vers

Voi ați încetat să ascultați poruncile lui Dumnezeu și acum respectați tradițiile omenești.“


9. vers

Isus le-a mai spus: „Voi ignorați poruncile lui Dumnezeu pentru a respecta propriile voastre învățături.


10. vers

Moise a spus: «Respectă-i pe tatăl tău și pe mama ta.» și «Cel ce își vorbește de rău mama și tatăl trebuie omorât.»


11. vers

Dar voi spuneți că dacă cineva zice tatălui și mamei sale: «Orice ți-aș putea da este pus deoparte pentru Dumnezeu»,


12. vers

atunci acelei persoane îi este permis să nu mai facă nimic pentru tatăl său și pentru mama sa.


13. vers

Astfel, voi, cu tradiția pe care o transmiteți poporului, anulați Cuvântul lui Dumnezeu. Și faceți multe alte lucruri asemănătoare.“


14. vers

Isus a chemat din nou mulțimea la El și le-a spus oamenilor: „Ascultați-Mă cu toții și înțelegeți!


15. vers

Omul nu este întinat de ceea ce intră în el, ci de ceea ce iese din el.“


16. vers

[Cine are urechi de auzit, să audă.]


17. vers

Apoi, Isus a lăsat mulțimea și a intrat într-o casă. Ucenicii L-au întrebat ce înseamnă această pildă.


18. vers

Și El le-a spus: „Nici voi nu înțelegeți? Nu vedeți că nimic din ceea ce intră în om din afara lui nu-l întinează?


19. vers

Pentru că nimic din acestea nu intră în inima lui, ci în stomac. De acolo, sunt date afară din nou.“ (Vorbind astfel, Isus a dat de înțeles că se poate mânca orice fel de mâncare.)


20. vers

Isus le-a spus: „Ceea ce iese din om îl întinează.


21. vers

Pentru că din interiorul omului, din inima lui, ies gândurile rele, păcatele sexuale, furturile, crimele,


22. vers

adulterul, lăcomia, răutatea, înșelătoria, indecența, invidia, bârfa, aroganța și nebunia.


23. vers

Toate aceste lucruri rele vin din interior și îl întinează pe om.“


Isus ajută o femeie neevreică


24. vers

Isus a plecat de acolo și S-a dus în ținutul Tirului. El a intrat într-o casă și dorea să nu se știe că este acolo. Dar Isus nu putea sta ascuns.


25. vers

De fapt, o femeie a cărei fată era posedată de un duh rău, a auzit imediat vorbindu-se despre Isus. Ea s-a dus la El și a căzut la picioarele Lui.


26. vers

Femeia era o grecoaică de origine siro-feniciană. Ea L-a implorat pe Isus să scoată demonul din fata ei.


27. vers

Isus i-a spus: „Mai întâi, trebuie să se sature copiii, pentru că nu este bine să iei pâinea copilului și s-o arunci la câini.“


28. vers

Dar ea I-a răspuns: „Doamne, dar chiar și câinii care stau sub masă mănâncă firimiturile care cad de la masa copiilor.“


29. vers

Atunci Isus i-a spus: „Pentru acest răspuns poți să te duci liniștită acasă. Demonul a ieșit din fiica ta.“


30. vers

Femeia s-a dus acasă și și-a găsit fata stând pe pat. Demonul ieșise din ea.


Isus vindecă un surd


31. vers

Isus a plecat din ținutul Tirului către Marea Galileii, trecând prin ținutul Sidonului și prin Decapole.


32. vers

Acolo, I-a fost adus un surd care nici nu prea putea vorbi. Cei ce l-au adus L-au rugat pe Isus să-Și pună mâinile peste el.


33. vers

Isus l-a luat deoparte de mulțime și a atins urechile acelui om. Apoi, a scuipat și i-a atins limba.


34. vers

Isus a privit către cer, a suspinat și i-a spus: „Efata!“ (ceea ce înseamnă „Deschide-te!“).


35. vers

Imediat urechile omului s-au deschis, limba i-a fost dezlegată și a început să vorbească.


36. vers

Isus le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate. Dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult vorbeau ei despre El.


37. vers

Oamenii erau foarte uimiți și ziceau: „Tot ce a făcut El, a făcut bine. Chiar și pe surzi îi face să audă, și pe muți să vorbească.“

Fejezetek:


Könyvek