Faptele Apostolilor

chapter 28


Chapters:


Trei luni în insula Malta


verse #1

După ce am ajuns în siguranță, am aflat că numele insulei era Malta.


verse #2

Locuitorii de acolo au fost neobișnuit de prietenoși cu noi. Pentru că începuse să plouă și se făcuse frig, ei au făcut pentru noi un foc și ne-au chemat pe toți.


verse #3

Pavel a strâns o grămadă de ramuri uscate și le punea pe foc. Atunci o viperă a ieșit din cauza căldurii și s-a prins de mâna lui.


verse #4

Când locuitorii insulei au văzut șarpele atârnând de mâna lui Pavel și-au spus: „Cu siguranță omul acesta este un ucigaș. El nu a murit în mare, dar Dreptatea nu vrea ca el să trăiască.“


verse #5

Dar Pavel a scuturat vipera de pe mână și a lăsat-o să cadă în foc. El nu era rănit deloc.


verse #6

Oamenii se așteptau ca el să se umfle sau să cadă mort la pământ. Ei au așteptat mai mult timp și când au văzut că nu i s-a întâmplat nimic rău, s-au răzgândit și au spus că Pavel era un zeu.


verse #7

Locul unde se aflau ei era în apropierea unor terenuri care aparțineau celui mai important om de pe insulă. Numele acestuia era Publius. El ne-a primit în casa lui, unde am stat trei zile, și s-a purtat foarte bine cu noi.


verse #8

Tatăl lui Publius se afla în pat. El era foarte bolnav, având febră și dizenterie. Pavel s-a dus să-l vadă. El s-a rugat, apoi și-a pus mâinile peste el și l-a vindecat.


verse #9

După ce s-a întâmplat acest lucru, toți ceilalți oameni de pe insulă, care erau bolnavi, au venit la Pavel, iar el i-a vindecat.


verse #10

Băștinașii ne-au acordat multă cinste și ne-au tratat cu generozitate, iar la plecare ne-au dat lucruri de care urma să avem nevoie.


Sosirea la Roma


verse #11

Am stat pe insulă timp de trei luni, apoi am plecat cu o corabie din Alexandria care rămăsese acolo peste iarnă. Corabia purta semnul Dioscurilor.


verse #12

Am ajuns în Siracuza și am rămas acolo trei zile.


verse #13

De acolo am navigat mai departe, în jurul coastei și am ajuns la Regium. O zi mai târziu, vântul a început să bată dinspre sud și după încă o zi am ajuns la Puzole.


verse #14

Acolo am găsit câțiva frați. Ei ne-au rugat să rămânem cu ei șapte zile. Și așa am ajuns la Roma.


verse #15

Frații din Roma au auzit despre noi și că urma să venim și au venit până la „Forul lui Apius“ și până la „Trei Taverne“ pentru a ne întâmpina. Când i-a văzut, Pavel I-a mulțumit lui Dumnezeu și s-a simțit încurajat.


Pavel în Roma


verse #16

Când am intrat în Roma, lui Pavel i s-a dat voie să locuiască singur; doar un soldat îl păzea.


verse #17

După trei zile, Pavel i-a chemat laolaltă pe conducătorii iudeilor. Când s-au strâns cu toții, Pavel le-a spus: „Fraților, eu nu am făcut nimic rău împotriva poporului nostru sau împotriva obiceiurilor strămoșilor noștri. Cu toate acestea, când am fost în Ierusalim, am fost dat prizonier în mâinile romanilor.


verse #18

Romanii mi-au pus multe întrebări, dar nu m-au găsit vinovat de nici un lucru pentru care să merit pedeapsa cu moartea, așa că au vrut să-mi dea drumul.


verse #19

Dar iudeii s-au opus, așa că a trebuit să cer să fiu trimis lui Cezar, cu toate că nu am nici o acuzație de adus poporului meu.


verse #20

Acesta este motivul pentru care am cerut să mă întâlnesc și să vorbesc cu voi. Sunt legat în aceste lanțuri din pricina speranței poporului Israel.“


verse #21

Conducătorii iudei i-au spus lui Pavel: „Nu am primit nici o scrisoare din Iudeea despre tine și nici unul dintre frații care au venit de acolo nu a adus nici un fel de informații și nici nu ne-a spus nimic rău despre tine.


verse #22

Dar am vrea să auzim chiar de la tine care sunt părerile tale, pentru că știm că peste tot se vorbește împotriva acestei secte.“


verse #23

Așa că Pavel și conducătorii iudei au stabilit o zi în care să se întâlnească din nou. O mare mulțime de iudei au venit atunci în casa unde locuia Pavel. Pavel a vorbit de dimineață până seara, explicându-le despre Împărăția lui Dumnezeu. El a folosit Legea lui Moise și scrierile profeților pentru a-i convinge să creadă ceea ce le spunea despre Isus.


verse #24

Unii dintre ei au crezut lucrurile pe care le-a spus Pavel, dar alții nu au crezut.


verse #25

Ei se contraziceau între ei și se pregăteau să plece. Pavel le-a mai spus un singur lucru: „Duhul Sfânt a vorbit bine, când a spus strămoșilor voștri, prin profetul Isaia:


verse #26

«Du-te la poporul acesta și spune-le:
Veți auzi cu urechile voastre,
        dar nu veți înțelege,
    veți privi cu ochii voștri,
        dar nu veți vedea.


verse #27

Acest popor și-a împietrit inima.
    Ei și-au astupat urechile
        și și-au închis ochii,
ca nu cumva să vadă cu ochii lor,
    să audă cu urechile lor,
        să înțeleagă cu inimile lor,
    să se întoarcă la Mine și să-i vindec.»
        (Isaia 6.9–10)


verse #28

Trebuie să știți că Dumnezeu a trimis mântuirea Sa neevreilor. Ei vor asculta!“


verse #29

[După ce a spus aceste lucruri, iudeii au plecat certându-se între ei.]


verse #30

Timp de doi ani, Pavel a locuit în casa pe care o închiriase și i-a primit pe toți oamenii care au venit să-l viziteze.


verse #31

El a predicat despre Împărăția lui Dumnezeu și i-a învățat pe oameni despre Domnul Isus Cristos, cu multă îndrăzneală și fără nici o piedică.

Chapters:


Books