Faptele Apostolilor

capitolul 19


Capitole:


versetul 1

În timp ce Apolo era în Corint, Pavel a călătorit prin mai multe locuri și a ajuns în Efes. El a găsit acolo niște ucenici


versetul 2

și i-a întrebat: „Ați primit voi Duhul Sfânt când ați devenit credincioși?“
Ei i-au răspuns: „Nici măcar nu am auzit că există un Duh Sfânt.“


versetul 3

Pavel i-a întrebat din nou: „Atunci cu ce botez ați fost botezați?“
Ei au răspuns: „Cu botezul despre care învăța Ioan.“


versetul 4

Pavel a spus: „Ioan îi învăța pe oameni să se boteze pentru a arăta că doresc să-și schimbe viața. El a spus oamenilor să creadă în acela care venea după el, adică în Isus.“


versetul 5

Când au auzit aceste lucruri, ei au fost botezați în Numele Domnului Isus.


versetul 6

Pavel și-a pus mâinile peste ei și Duhul Sfânt a venit peste ei. Au început să vorbească în limbi străine și să spună profeții.


versetul 7

Ei erau în total doisprezece bărbați.


versetul 8

Pavel mergea la sinagogă și timp de trei luni a vorbit cu multă îndrăzneală. El vorbea și îi convingea pe iudei despre Împărăția lui Dumnezeu.


versetul 9

Dar unii dintre ei s-au încăpățânat și au refuzat să creadă. Ei spuneau lucruri rele despre Calea Domnului în fața celorlalți oameni. Pavel a plecat de la ei și i-a luat cu el pe ucenicii lui Isus. În fiecare zi, el vorbea cu oamenii într-un loc unde un bărbat, pe nume Tiranus, avea o școală.


versetul 10

El a făcut aceasta timp de doi ani. Astfel, toți locuitorii provinciei Asia, atât iudei cât și greci, au auzit Cuvântul Domnului.


Fiii lui Sceva


versetul 11

Dumnezeu a făcut minuni nemaivăzute prin mâinile lui Pavel.


versetul 12

Astfel, până și batistele și șorțurile pe care le folosise Pavel erau duse la cei bolnavi, și aceștia erau vindecați, iar duhurile rele ieșeau din ei.


versetul 13

Niște exorciști iudei care mergeau din loc în loc, au încercat să folosească Numele Domnului Isus pentru a scoate duhurile rele din oameni.


versetul 14

Aceștia erau cei șapte fii ai lui Sceva, un mare preot iudeu. Ei spuneau: „În Numele lui Isus, despre care predică Pavel, îți poruncesc să ieși afară!“


versetul 15

Dar duhul rău le-a răspuns: „Îl cunosc pe Isus și îl știu pe Pavel, dar voi cine sunteți?“


versetul 16

Și omul posedat de duhul rău a sărit la ei. El era mai puternic decât ei toți. I-a bătut și le-a rupt hainele, așa că ei au fugit din acea casă răniți și goi.


versetul 17

Toți locuitorii din Efes, atât iudei, cât și greci, au aflat ce s-a întâmplat și au fost cuprinși de venerație. Și Numele Domnului Isus a fost slăvit și mai mult.


versetul 18

Mulți dintre cei care au crezut, au venit și au mărturisit în fața tuturor lucrurile rele pe care le făcuseră.


versetul 19

Mulți dintre cei care făcuseră vrăjitorie și-au strâns cărțile și le-au ars în fața tuturor. Când au calculat valoarea acestor cărți, au văzut că prețul lor ajungea la cincizeci de mii de monede de argint.


versetul 20

Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu influența cu putere viața oamenilor și din ce în ce mai mulți oameni au crezut.


Pavel se pregătește de drum


versetul 21

După ce s-au întâmplat aceste lucruri, Pavel a hotărât să treacă prin Macedonia și Ahaia și să meargă la Ierusalim. El a spus: „După ce ajung acolo, trebuie să vizitez și Roma.“


versetul 22

Pavel i-a trimis în Macedonia pe doi dintre cei care îl ajutau, pe Timotei și pe Erast, iar el a mai rămas un timp în Asia.


Necazuri în Efes


versetul 23

Cam în perioada aceea, în Efes a avut loc o mare tulburare privind Calea Domnului.


versetul 24

În Efes locuia un argintar, numit Demetrius. El făcea modele de argint ale templului zeiței Artemis. În felul acesta, el aducea mulți bani meșteșugarilor care lucrau la aceasta.


versetul 25

El i-a adunat pe toți aceștia și pe lucrătorii cu meserii asemănătoare și le-a spus: „Oameni buni, știți că bunăstarea noastră vine din munca aceasta.


versetul 26

Acest Pavel spune că dumnezeii făcuți de mâna omului nu sunt dumnezei adevărați. Și puteți vedea și auzi că el a convins mulți oameni să gândească la fel ca el, nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia.


versetul 27

Există pericolul ca lucrurile pe care le spune Pavel să strice buna reputație a meseriei noastre. Mai mult, există pericolul ca templul marii zeițe Artemis să nu mai însemne nimic pentru oameni și măreția ei să se piardă. Și Artemis este zeița la care se închină toată Asia și întreaga lume.“


versetul 28

Când au auzit acestea, toți s-au înfuriat foarte tare și au strigat: „Mare este Artemis, zeița efesenilor!“


versetul 29

Oamenii din cetate au fost foarte tulburați. Ei i-au prins pe Gaius și Aristarh, doi macedoneni, tovarăși de călătorie ai lui Pavel, și au năvălit cu toții, într-un gând, în teatru.


versetul 30

Pavel a vrut să se ducă să vorbească mulțimii, dar ucenicii nu l-au lăsat.


versetul 31

Unii dintre conducătorii provinciei Asia, care erau prieteni cu Pavel, i-au trimis vorbă și l-au rugat să nu riște și să nu se ducă la teatru.


versetul 32

În adunare era mare învălmășeală. Unii strigau ceva, alții altceva și cei mai mulți dintre ei nici nu știau pentru ce se adunaseră acolo.


versetul 33

L-au scos din mulțime pe Alexandru și iudeii l-au împins în fața oamenilor. Alexandru a făcut un semn cu mâna pentru că vroia să se apere înaintea poporului.


versetul 34

Când și-au dat seama că Alexandru era iudeu, cu toții au început să strige același lucru. Timp de două ore ei au strigat: „Mare este Artemis, zeița efesenilor!“


versetul 35

Notarul cetății a potolit mulțimea și a spus: „Bărbați efeseni! Întreaga lume știe că cetatea Efes este locul în care se află templul marei Artemis și piatra sfântă căzută din cer.


versetul 36

Toată lumea cunoaște aceste lucruri, și nu pot fi puse la îndoială. De aceea trebuie să rămâneți liniștiți și să nu faceți nimic necugetat.


versetul 37

Voi i-ați adus aici pe acești oameni, deși nu au jefuit nici un templu și nu au spus nimic rău despre zeița noastră.


versetul 38

Dacă Demetrius și meșteșugarii lui vor să acuze pe cineva, există tribunale și judecători. Acolo ar trebui să facă ei plângeri și să se acuze unii pe alții.


versetul 39

Sau dacă aveți și alte probleme, putem să vorbim despre ele în adunarea obișnuită a cetății.


versetul 40

Dar acum, pentru ce s-a întâmplat astăzi, putem fi acuzați de revoltă. Nu avem motive care să explice această agitație.“


versetul 41

După ce a spus el aceste lucruri, adunarea s-a terminat.

Capitole:


Cărți