Exodul
16. fejezet
1. vers
Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; şi au ajuns în pustia Sin, care este între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieşirea lor din ţara Egiptului.
2. vers
Şi toată adunarea copiilor lui Israel a cîrtit în pustia aceea împotriva lui Moise şi Aaron.
3. vers
Copiii lui Israel le-au zis: „Cum de n`am murit loviţi de mîna Domnului în ţara Egiptului, cînd şedeam lîngă oalele noastre cu carne, cînd mîncam pîne de ne săturam? Căci ne-aţi adus în pustia aceasta ca să faceţi să moară de foame toată mulţimea aceasta.”
4. vers
Domnul a zis lui Moise: „Iată că voi face să vă ploaie pîne din ceruri. Poporul va ieşi afară, şi va strînge, cît îi trebuie pentru fiecare zi, ca să -l pun la încercare, şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea.
5. vers
În ziua a şasea, cînd vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult de cît vor strînge în fiecare zi.”
6. vers
Moise şi Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: „Astăseară, veţi înţelege că Domnul este Acela, care v`a scos din ţara Egiptului.
7. vers
Şi mîne dimineaţă, veţi vedea slava Domnului; pentrucă v`a auzit cîrtirile împotriva Domnului; căci ce sîntem noi, ca să cîrtiţi împotriva noastră?”
8. vers
Moise a zis: „Domnul vă va da astăseară carne de mîncat, şi mîne dimineaţă vă va da pîne să vă săturaţi, pentrucă a auzit Domnul cîrtirile, pe cari le-aţi rostit împotriva Lui; căci ce sîntem noi? Cîrtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva Domnului.”
9. vers
Moise a zis lui Aaron: „Spune întregei adunări a copiilor lui Israel: ,Apropiaţi-vă înaintea Domnului; căci v`a auzit cîrtirile.”
10. vers
Şi, pe cînd vorbea Aaron întregei adunări a lui Israel, s`au uitat înspre pustie, şi iată că slava Domnului s`a arătat în nor.
11. vers
Domnul, vorbind lui Moise, a zis:
12. vers
„Am auzit cîrtirile copiilor lui Israel. Spune-le: ,Între cele două seri aveţi să mîncaţi carne, şi dimineaţa vă veţi sătura de pîne; şi veţi şti că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.”
13. vers
Seara, au venit nişte prepeliţe şi au acoperit tabăra; şi, dimineaţa, s`a aşezat un strat gros de rouă în jurul taberii.
14. vers
Cînd s`a luat roua aceasta, pe faţa pustiei era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele de ghiaţă albă pe pămînt.
15. vers
Copiii lui Israel s`au uitat la ea, şi au zis unul către altul: „Ce este aceasta?” căci nu ştiau ce este. Moise le -a zis: „Este pînea, pe care v`o dă Domnul ca hrană.
16. vers
Iată ce a poruncit Domnul: ,Fiecare din voi să strîngă cît îi trebuie pentru hrană, şi anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.”
17. vers
Israeliţii au făcut aşa; şi au strîns unii mai mult, alţii mai puţin.
18. vers
În urmă o măsurau cu omerul, şi cine strînsese mai mult, n`avea nimic de prisos, iar cine strînsese mai puţin, nu ducea lipsă de loc. Fiecare strîngea tocmai cît îi trebuia pentru hrană.
19. vers
Moise le -a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea pînă a doua zi dimineaţă.”
20. vers
N`au ascultat de Moise, şi s`au găsit unii, care au lăsat ceva din ea pînă dimineaţa; dar a făcut viermi şi s`a împuţit. Moise s`a mîniat pe oamenii aceia.
21. vers
Astfel, în toate dimineţile, fiecare strîngea cît îi trebuia pentru hrană; şi, cînd venea căldura soarelui, se topea.
22. vers
În ziua a şasea, au strîns hrană îndoit, şi anume doi omeri de fiecare. Toţi fruntaşii adunării au venit şi au spus lui Moise lucrul acesta.
23. vers
Şi Moise le -a zis: „Domnul a poruncit aşa. Mîne este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert, şi păstraţi pînă a doua zi dimineaţa tot ce va rămînea!”
24. vers
Au lăsat -o pînă a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise; şi nu s`a împuţit, şi n`a făcut viermi.
25. vers
Moise a zis: „Mîncaţi -o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe cîmp.
26. vers
Veţi strînge timp de şase zile; dar în ziua a şaptea, care este Sabatul, nu va fi.”
27. vers
În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strîngă mană, şi n`au găsit.
28. vers
Atunci Domnul a zis lui Moise: „Pînă cînd aveţi de gînd să nu păziţi poruncile şi legile Mele?
29. vers
Vedeţi că Domnul v`a dat Sabatul; de aceia vă dă în ziua a şasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămînă la locul lui, şi, în ziua a şaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseşte.”
30. vers
Şi poporul s`a odihnit în ziua a şaptea.
31. vers
Casa lui Israel a numit hrana aceasta „mană”. Ea semăna cu bobul de coriandru; era albă, şi avea un gust de turtă cu miere.
32. vers
Moise a zis: „Iată ce a poruncit Domnul: ,Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmaşii voştri, ca să vadă şi ei pînea pe care v`am dat -o s`o mîncaţi în pustie, după ce v`am scos din ţara Egiptului.”
33. vers
Şi Moise a zis lui Aaron: „Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană, şi aşează -l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmaşii voştri.”
34. vers
După porunca dată de Domnul lui Moise, Aaron l`a pus înaintea chivotului mărturiei, ca să fie păstrat.
35. vers
Copiii lui Israel au mîncat mană patruzeci de ani, pînă la sosirea lor într -o ţară locuită; au mîncat mană pînă la sosirea lor la hotarele ţării Canaanului.
36. vers
Omerul este a zecea parte dintr`o efă.
Könyvek
