Geneza
capítulo 44
verso 1
Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui: „Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.
verso 2
Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grîului lui”. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif.
verso 3
Dimineaţa, cum s`a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.
verso 4
Dar abia ieşiseră din cetate, şi nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său: „Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, cînd îi vei ajunge, să le spui: ,Pentruce aţi răsplătit binele cu rău?
verso 5
De ce aţi furat paharul din care bea domnul meu, şi de care se slujeşte pentru ghicit? Rău aţi făcut că v`aţi purtat astfel.”
verso 6
Economul i -a ajuns, şi le -a spus aceste cuvinte.
verso 7
Ei i-au răspuns: „Domnule, pentruce vorbeşti astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvîrşit o asemenea faptă!
verso 8
Iată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul, pe care l-am găsit la gura sacilor noştri; cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?
verso 9
Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul, şi noi înşine să fim robi ai domnului nostru!”
verso 10
El a zis: „Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul, să fie robul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi.”
verso 11
Îndată, şi -a pogorît fiecare sacul la pămînt. Fiecare şi -a deschis sacul.
verso 12
Economul i -a scotocit, începînd cu cel mai în vîrstă şi sfîrşind cu cel mai tînăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.
verso 13
Ei şi-au rupt hainele, şi -a încărcat fiecare măgarul, şi s`au întors în cetate.
verso 14
Iuda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe cînd era el încă acolo, şi s`au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.
verso 15
Iosif le -a zis: „Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?”
verso 16
Iuda a răspuns: „Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim?” Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi, şi acela la care s`a găsit paharul.”
verso 17
Dar Iosif a zis: „Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Omul la care s`a găsit paharul, va fi robul meu; dar voi, suiţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru.”
verso 18
Atunci Iuda s`a apropiat de Iosif, şi a zis: „Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, şi să nu te mînii pe robul tău! Căci tu eşti ca Faraon.
verso 19
Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicînd: „Mai trăeşte tatăl vostru, şi mai aveţi vreun frate?”
verso 20
Noi am răspuns domnului meu: „Avem un tată bătrîn, şi un frate tînăr, copil făcut la bătrîneţa lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, şi care era dela aceeaş mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.”
verso 21
Tu ai spus robilor tăi: „Aduceţi -l la mine ca să -l văd cu ochii mei.”
verso 22
Noi am răspuns domnului meu: „Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă -l va părăsi, tatăl său are să moară.”
verso 23
Tu ai spus robilor tăi: „Dacă nu se va pogorî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.”
verso 24
Cînd ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.
verso 25
Tatăl nostru a zis: „Duceţi-vă iarăş să ne cumpăraţi ceva merinde.”
verso 26
Noi am răspuns: „Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia, de cît dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi.”
verso 27
Robul tău, tatăl nostru, ne -a zis: „Voi ştiţi că nevastă-mea mi -a născut doi fii.
verso 28
Unul a ieşit dela mine, şi cred că a fost sfîşiat negreşit de fiare, căci nu l-am mai văzut pînă astăzi.
verso 29
Dacă-mi mai luaţi şi pe acesta, şi i se va întîmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi pogorî bătrîneţele în locuinţa morţilor.”
verso 30
Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui,
verso 31
el are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor pogorî cu durere în locuinţa morţilor bătrîneţele robului tău, tatăl nostru.
verso 32
Căci robul tău s`a pus chezăş pentru copil, şi a zis tatălui meu: „Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu.”
verso 33
Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului, ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu fraţii săi.
verso 34
Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mîhnirea tatălui meu!”
Libros
