Evrei
capítulo 11
verso 1
Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd.
verso 2
Pentrucă prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie.
verso 3
Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvîntul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n`a fost făcut din lucruri cari se văd.
verso 4
Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decît Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.
verso 5
Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pămînt, ca să nu vadă moartea. Şi n`a mai fost găsit, pentrucă Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu.
verso 6
Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce -L caută.
verso 7
Prin credinţă Noe, cînd a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri cari încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfîntă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osîndit lumea, şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă.
verso 8
Prin credinţă Avraam, cînd a fost chemat să plece într`un loc, pe care avea să -L ia ca moştenire, a ascultat, şi a plecat fără să ştie unde se duce.
verso 9
Prin credinţă a venit şi s`a aşezat el în ţara făgăduinţei, ca într`o ţară care nu era a lui, şi a locuit în corturi, ca şi Isaac şi Iacov, cari erau împreună moştenitori cu el ai aceleiaş făgăduinţe.
verso 10
Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu.
verso 11
Prin credinţă şi Sara, cu toată vîrsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia Celui ce -i făgăduise.
verso 12
De aceea, dintr`un singur om, şi încă un om aproape mort, s`a născut o sămînţă în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.
verso 13
În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini şi călători pe pămînt.
verso 14
Cei ce vorbesc în felul acesta, arată desluşit că sînt în căutarea unei patrii.
verso 15
Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea.
verso 16
Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu -I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le -a pregătit o cetate.
verso 17
Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, cînd a fost pus la încercare: el, care primise făgăduinţele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu!
verso 18
El căruia i se spusese: „În Isaac vei avea o sămînţă care-ţi va purta numele!”
verso 19
Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar şi din morţi: şi, drept vorbind, ca înviat din morţi l -a primit înapoi.
verso 20
Prin credinţă a dat Isaac lui Iacov şi Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare.
verso 21
Prin credinţă Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif, şi „s`a închinat, rezemat pe vîrful toiagului său.”
verso 22
Prin credinţă a pomenit Iosif, cînd i s`a apropiat sfîrşitul, de ieşirea fiilor lui Israel din Egipt, şi a dat porunci cu privire la oasele sale.
verso 23
Prin credinţă a fost ascuns Moise trei luni de părinţii lui, cînd s`a născut: pentrucă vedeau că era frumos copilul, şi nu s`au lăsat înspăimîntaţi de porunca împăratului.
verso 24
Prin credinţă Moise, cînd s`a făcut mare, n`a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
verso 25
ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.
verso 26
El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire.
verso 27
Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mînia împăratului; pentrucă a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.
verso 28
Prin credinţă a prăznuit el Paştele şi a făcut stropirea sîngelui, pentruca Nimicitorul celor întîi născuţi să nu se atingă de ei.
verso 29
Prin credinţă au trecut ei marea Roşie ca pe uscat, pe cînd Egiptenii, cari au încercat s`o treacă, au fost înghiţiţi.
verso 30
Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite şapte zile.
verso 31
Prin credinţă n`a perit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiţi, pentrucă găzduise iscoadele cu bunăvoinţă.
verso 32
Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aş vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, de Samuel şi de prooroci!
verso 33
Prin credinţă au cucerit ei împărăţii, au făcut dreptate, au căpătat făgăduinţe, au astupat gurile leilor,
verso 34
au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul săbiei, s`au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oştirile vrăjmaşe.
verso 35
Femeile şi-au primit înapoi pe morţii lor înviaţi; unii, ca să dobîndească o înviere mai bună, n`au vrut să primească izbăvirea, care li se dădea, şi au fost chinuiţi.
verso 36
Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare;
verso 37
au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferestrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi, -
verso 38
ei, de cari lumea nu era vrednică-au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pămîntului.
verso 39
Toţi aceştia, măcarcă au fost lăudaţi pentru credinţa lor, totuş n`au primit ce le fusese făgăduit;
verso 40
pentrucă Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n`ajungă ei la desăvîrşire fără noi.
Libros
