chapter 2
În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.
Înscrierea aceasta s`a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Ăuirinius.
Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
Iosif s`a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, -pentrucă era din casa şi din seminţia lui David, -
să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.
Pe cînd erau ei acolo, s`a împlinit vremea cînd trebuia să nască Maria.
Şi a născut pe Fiul ei cel întîi născut, L -a înfăşat în scutece şi L -a culcat într`o iesle, pentrucă în casa de poposire nu era loc pentru ei.
În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în cîmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.
Şi iată că un înger al Domnului s`a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s`au înfricoşat foarte tare.
Dar îngerul le -a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:
astăzi în cetatea lui David, vi s`a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.
Iată semnul, după care -L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într`o iesle.”
Şi deodată, împreună cu îngerul s`a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd:
„Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.”
După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: „Haidem să mergem pînă la Betleem, şi să vedem ce ni s`a spus şi ce ne -a făcut cunoscut Domnul.”
S`au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesle.
După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.
Toţi ceice i-au auzit, s`au mirat de cele ce le spuneau păstorii.
Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gîndea la ele în inima ei.
Şi păstorii s`au întors, slăvind şi lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi cari erau întocmai cum li se spusese.
Cînd a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur pruncul, I-au pus numele ISUS, nume, care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pîntece.
Şi, cînd s`au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să -L înfăţişeze înaintea Domnului, -
după cum este scris în Legea Domnului: „Orice întîi născut de partea bărbătească va fi închinat Domnului”,
şi ca să aducă jertfă: o păreche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului.
Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfîntă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mîngîierea lui Israel, şi Duhul Sfînt era peste el.
Duhul Sfînt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.
El a venit în Templu, mînat de Duhul. Şi, cînd au adus părinţii înlăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,
Simeon L -a luat în braţe, a binecuvîntat pe Dumnezeu, şi a zis:
„Acum, slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău.
Căci au văzutochii mei mîntuirea Ta,
pe care ai pregătit -o să fie, înaintea tuturor popoarelor,
lumina care să lumineze neamurile, şi slava poporului Tău Israel.”
Tatăl şi mama Lui se mirau de lucrurile cari se spuneau despre El.
Simeon i -a binecuvîntat, şi a zis Mariei, mama Lui: „Iată, Copilul acesta este rînduit spre prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel, şi să fie un semn, care va stîrni împotrivire.
Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gîndurile multor inimi.”
Mai era acolo şi o proorociţă, Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vîrstă, şi trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei.
Rămasă văduvă, şi fiind în vîrstă de optzeci şi patru ani, Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni.
A venit şi ea în acelaş ceas, şi a început să laude pe Dumnezeu, şi să vorbească despre Isus tuturor celor ce aşteptau mîntuirea Ierusalimului.
După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif şi Maria s`au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret.
Iar Pruncul creştea şi se întărea; era plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era peste El.
Părinţii lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paştelor.
Cînd a fost El de doisprezece ani, s`au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului.
Apoi, dupăce au trecut zilele praznicului, pe cînd se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinţii Lui n`au băgat de seamă lucrul acesta.
Au crezut că este cu tovarăşii lor de călătorie, şi au mers cale de o zi, şi L-au căutat printre rudele şi cunoscuţii lor.
Dar nu L-au găsit, şi s`au întors la Ierusalim să -L caute.
După trei zile, L-au găsit în Templu, şezînd în mijlocul învăţătorilor, ascultîndu -i şi punîndu-le întrebări.
Toţi cari -L auzeau, rămîneau uimiţi de priceperea şi răspunsurile Lui.
Cînd L-au văzut părinţii Lui, au rămas înmărmuriţi; şi mama Lui I -a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.”
El le -a zis: „Dece M`aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”
Dar ei n`au înţeles spusele Lui.
Apoi S`a pogorît împreună cu ei, a venit la Nazaret, şi le era supus. Mamă-Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei.
Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
The software aims to connect everyone with the text of the Bible on a quickly accessible, customisable interface.
The name refers to both connectivity and speed…
“Let every man be swift to hear, slow to speak, and slow to anger!”
With love, Tom Károly