2. Samuel
14. fejezet
1. vers
Ioab, fiul Ţeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor după Absalom.
2. vers
A trimes să aducă din Tecoa o femeie iscusită, şi i -a zis: „Fă-te că plîngi, şi îmbracă-te în haine de jale; nu te unge cu untdelemn, şi fii ca o femeie care de multă vreme plînge după un mort.
3. vers
Să te duci astfel la împărat, şi să -i vorbeşti aşa şi aşa.” Şi Ioab i -a spus ce trebuia să zică.
4. vers
Femeia aceea din Tecoa s`a dus să vorbească împăratului. A căzut cu faţa la pămînt, s`a închinat, şi a zis: „Împărate, scapă-mă!”
5. vers
Împăratul i -a zis: „Ce ai?” Ea a răspuns: „Da, sînt văduvă, bărbatul mi -a murit!
6. vers
Roaba ta avea doi fii; amîndoi s`au certat pe cîmp, şi n`a fost nimeni să -i despartă; unul a lovit pe celalt, şi l -a omorît.
7. vers
Şi iată că toată familia s`a ridicat împotriva roabei tale, zicînd: ,Scoate încoace pe ucigaşul fratelui său! Vrem să -l omorîm, pentru viaţa fratelui său pe care l -a ucis; vrem să nimicim chiar şi pe moştenitor!` Ei ar stinge astfel şi tăciunele care-mi mai rămîne, ca să nu lase bărbatului meu nici nume nici urmaş viu pe faţa pămîntului.”
8. vers
Împăratul a zis femeii: „Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.”
9. vers
Femeia din Tecoa a zis împăratului: „Asupra mea, împărate, domnul meu, şi asupra casei tatălui meu să cadă pedeapsa; împăratul şi scaunul lui de domnie să nu aibă nimic de suferit”.
10. vers
Împăratul a zis: „Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să -l aduci la mine, şi nu se va mai atinge de tine.”
11. vers
Ea a zis: „Să-şi aducă aminte împăratul de Domnul, Dumnezeul tău, pentruca răzbunătorul sîngelui să nu mărească prăpădul, şi să nu mi se nimicească fiul!” Şi el a zis: „Viu este Domnul, că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pămînt!”
12. vers
Femeia a zis: „Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu, împăratul.” Şi el a zis: „Vorbeşte!”
13. vers
Femeia a zis: „Pentruce gîndeşti tu astfel cu privire la poporul lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca şi vinovat cînd nu cheamă înapoi pe acela pe care l -a gonit?
14. vers
Trebuie negreşit să murim, şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pămînt, cari nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viaţa, ci doreşte ca fugarul să nu rămînă izgonit dinaintea Lui.
15. vers
Acum, dacă am venit să spun aceste lucruri împăratului, domnului meu, am venit pentrucă poporul m`a înspăimîntat. Şi roaba ta a zis: ,Vreau să vorbesc împăratului; poate că împăratul va face ce va zice roaba sa.
16. vers
Da, împăratul va asculta pe roaba sa, ca să scape din mîna celor ce caută să ne nimicească, pe mine şi pe fiul meu, din moştenirea lui Dumnezeu.`
17. vers
Roaba ta a zis: ,Cuvîntul domnului meu împăratul să-mi dea odihnă. Căci domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu, gata să audă binele şi răul. Şi Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine.”
18. vers
Împăratul a răspuns, şi a zis femeii: „Nu-mi ascunde ce te voi întreba.” Şi femeia a zis: „Să vorbească domnul meu împăratul!”
19. vers
Împăratul a zis atunci: „Oare mîna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?” Şi femeia a răspuns: „Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putinţă nici o abatere nici la dreapta nici la stînga dela tot ce a zis domnul meu împăratul. În adevăr, robul tău Ioab mi -a poruncit, şi a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte.
20. vers
Ca să dea o altă înfăţişare lucrului, a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu este tot atît de înţelept ca şi un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pămînt.”
21. vers
Împăratul a zis lui Ioab: „Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te dar, de adu înapoi pe tînărul Absalom.”
22. vers
Ioab a căzut cu faţa la pămînt, s`a închinat, şi a binecuvîntat pe împăratul. Apoi a zis: „Robul tău cunoaşte azi că am căpătat trecere înaintea ta, împărate, domnul meu, fiindcă împăratul lucrează după cuvîntul robului său.”
23. vers
Ioab s`a sculat, a plecat în Gheşur, şi a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim.
24. vers
Dar împăratul a zis: „Să se ducă în casa lui, şi să nu-mi vadă faţa.” Şi Absalom s`a dus în casa lui, şi n`a văzut faţa împăratului.
25. vers
Nu era om în tot Israelul aşa de vestit ca Absalom în privinţa frumuseţei lui; din talpa piciorului pînă în creştetul capului, n`avea niciun cusur.
26. vers
Cînd îşi tundea capul-şi -l tundea în fiecare an, pentrucă părul îi era greu-greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicli, după greutatea împăratului.
27. vers
Lui Absalom i s`au născut trei fii, şi o fiică, numită Tamar, care era o femeie frumoasă la chip.
28. vers
Absalom a locuit doi ani la Ierusalim, fără să vadă faţa împăratului.
29. vers
Apoi a chemat pe Ioab, să -l trimeată la împăratul: dar Ioab n`a voit să vină la el. L -a chemat a doua oară; şi Ioab tot n`a vrut să vină.
30. vers
Absalom a zis atunci slujitorilor lui: „Vedeţi, ogorul lui Ioab este lîngă al meu; are orz pe el; duceţi-vă şi puneţi -i foc.” Şi slujitorii lui Absalom au pus foc cîmpului.
31. vers
Ioab s`a sculat şi s`a dus la Absalom acasă. Şi i -a zis: „Pentruce au pus slujitorii tăi foc cîmpului meu?”
32. vers
Absalom a răspuns lui Ioab: „Iată, ţi-am trimes vorbă şi ţi-am zis: ,Vino aici, şi te voi trimete la împărat să -i spui: ,Pentruce m`am întors din Gheşur? Ar fi fost mai bine pentru mine să fiu şi acum acolo. Doresc acum să văd faţa împăratului; şi dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare.`
33. vers
Ioab s`a dus la împărat, şi i -a spus lucrul acesta. Şi împăratul a chemat pe Absalom, care a venit la el şi s`a aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui. Împăratul a sărutat pe Absalom.
Könyvek
